Duminica Izgonirii lui Adam din Rai-Duminica Iertarii

Si daca foiti al vedea pe Dumnezeu, asemanati-va lui Moisi, tinand post si rugandu-va neincetat...

Sambata 5 martie 2011 la Catedrala Episcopala din Slobozia s-a savarsit slujba Vecerniei celei Mari cu Litie in cinstea Duminici Izgonirii lui adam din Rai.

Duminica 6 martie 2011 la Catedrala Episcopala din Slobozia s-a savarsit slujba Utreniei urmata de Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie a Sf.Ioan Gura de Aur.Raspunsurile la Sfanta Liturghie au fost date de corala Catedralei.

PreaSfintitul Parinte Episcop Vincentiu a slujit la Manastirea ,,Sfintii voievozi'' din orasul resedinta de Judet,Slobozia.In cadrul Sfintei Liturghi acesta a hirotonit un P.C. Diacon si a hirotesit un P.C. Preot in Duhovnic.

Intru acesta duminica crestinii ortodoxi de pretutindenea lasa sec de branza pentru a intra in Sfnatul si Marele Post al Invierii Domnului.

Pe parcursul acestei saptamani, prima din postul mare, dupa randuiala bisericeasca, la Catedrala Episcopala din Slobozia in zilele de: Luni,Marti,Miercuri si Joi se va savarsi slujba Pavecernitei Mari cu citirea Canonului cel mare de umilinta al Sfantului Andrei Criteanul.Slujbele se vor tine de la orele 17:00.

Tot intru acesta Duminica, Canoanele biserici din randuiala slujbelor a randuit ca la Sfanta Liturghie pe langa AGNETUL pentru liturghia duminicala sa se mai scoata atatea agnete cate Liturghii ale Sfantului Grigorie dialogul se va face in timpul primei saptamani din post.Aceasta liturghie se mai numeste si Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite, deoarece darurile adica, Agnetul, se sfinteste mai dinainte.

Rugăciune pentru vederea păcatului propriu

Sfântul Ignatie Brincianinov
Doamne! Dă-ne să ne vedem păcatele noastre, aşa încât mintea noastră, atrasă cu desăvîrşire de luarea-aminte faţă de păcatele noastre, să înceteze a mai vedea greşelile aproapelui şi să-i vadă pe toţi, într-acest chip, buni. Dă inimii noastre să părăsească grija pierzătoare de neajunsurile aproapelui, să îşi unească toate grijile numai în grija pentru dobândirea curăţiei şi sfinţeniei poruncite şi gătite nouă de Tine. Dă-ne nouă, celor ce ne-am spurcat haina sufletului, să o albim iarăşi: ea a fost deja spălată prin apele botezului, iar acum, după pângărire, aceste haine au nevoie să fie spălate prin apele lacrimilor. Dă-ne să vedem în lumina harului Tău neputinţele cele de multe feluri care trăiesc în noi, înăbuşind în inimă mişcările duhovniceşti, aducând în ea mişcările sângelui şi trupului care sunt potrivnice Împărăţiei lui Dumnezeu. Dă-ne marele dar al pocăinţei, înaintea căruia merge şi pe care îl naşte marele dar al vederii păcatelor noastre.

Păzeşte-ne, cu aceste mari daruri, de hăurile amăgirii de sine, care apare în suflet din pricina păcătoşeniei sale neluate în seamă şi neînţelese, şi se naşte din lucrările patimii dulceţii şi slavei deşarte care trăiesc în el neluate în seamă şi neînţelese. Păzeşte-ne pe noi cu aceste mari daruri în calea noastră către Tine, şi dă-ne nouă să ajungem la Tine, Cela ce chemi pe cei ce-şi recunosc păcătoşenia şi lepezi pe cei ce se socot drepţi, ca să Te slavoslovim în veci, întru veşnica Ta fericire, a Singurului Dumnezeu Adevărat, Răscumpărătorul celor robiţi şi Mântuitorul celor pierduţi. Amin.
Rugăciune care se citeşte în fiecare post

Dumnezeul nostru, nadejdea tuturor marginilor pamantului si a celor ce sunt pe mare departe, Cel ce mai inainte ai tocmit, prin Legea Ta cea Veche si cea Noua, aceste zile de post, la care ne-ai invrednicit sa ajungem acum, pe Tine Te laudam si Tie ne rugam: intareste-ne cu puterea Ta, ca sa ne nevoim intru ele cu sarguinta, spre marirea numelui Tau celui sfant si spre iertarea pacatelor noastre, spre omorarea patimilor si biruinta asupra pacatului,- ca impreuna cu Tine rastignindu-ne si ingropandu-ne, sa ne ridicam din faptele cele moarte si sa petrecem cu buna placere inaintea Ta intru toate zilele vietii noastre. Ca Tie se cuvine a ne milui si a ne mantui pe noi, Hristoase-Dumnezeule, si Tie slava inaltam, impreuna si Celui fara de inceput al Tau Parinte, si Preasfantului si bunului si de viata facatorului Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

,,Biserica Ortodoxă ca locas de cult'' seară catehetică in Catedrala Episcopală

Duminica 20 februarie 2011, in duminica Fiului Risipitor, dupa vecernia de seara, in Catedrala Episcopala s-a tinut cea de a 10-a seara catehetica cu tema:,, Sfanta Sofia sau De la frumusetea pamanteasca la frumusetea cereasca''.Aceste cateheze se tin sub protia si cu binecuvantarea Prea Sfintitului Parinte Episcop Vincentiu Episcopul Sloboziei si Calarasilor.

In cadrul acestei teme Pr.Protos.Leontie marele eclesiarh al Catedralei, a tinut o mica predica cu scop imformativ istoric si religios in privinta bisericii Sfanta Sofia sau Intelepciunea lui Dumnezeu din Constantinopol.

,, Mai tarziu, a fost construita o biserica grandioasa a Sfintei Intelepciuni. A construit-o energicul imparat al Bizantului, Justinian. ...... . Pardoseala este asemenea unei mari, din care ies gratios, ca niste catarge mari de corabie, 107 mari coloane de marmura, care despart biserica in partile ei interioare si sustin partea de sus a bisericii. ..... . ,,In Biserica slavei Tale stand in cer ni se pare a sta .'' '' 

Dupa ce Pr. mare eclesiarh a rostit predica despre Sfanta Sofia, credinciosii prezenti in acesta seara au adresat intrebari in scris pe diferite teme, la care Parintele a raspuns pe rand.

Duminica viitoare tema catehezei va fii:,, Manastirile voievozilor munteni si moldoveni( sec. XIV-XIX)'' 

Manastirea ,,Sf.M.Mc.Pantelimon'' Fratilesti-Suditi

Hram: Sfântul Mare Mucenic Pantelimon
Stareţ:  Pc. Ierom. Ilarion Conachi Hary  
Adresa: com. Săveni, loc. Sudiţi, jud Ialomiţa, cod 927235
Tel.: 0765.967.030

 

 Mănăstirea Frăţileşti - Sudiţi a fost înfiinţată pe moşia familiei Aurelian Pană prin decizia Permanenţei Consiliului Eparhial al Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor nr.4/05.03.2007, cu destinaţie iniţială pentru maici, iar din 22 octombrie 2009 a fost transformată în mănăstire de călugări.

  Aurelian Pană (n. 1880 — d. 4 mai 1951 Gherla) a fost un om politic român de dreapta, ministru al Agriculturii şi Domeniilor, preşedinte al sindicatului agricol ucis în vremea prigoanei comuniste. Fost boier, proprietar a peste 6000 de hectare pământ arabil lângă localitatea Sudiți din Bărăgan, a devenit în 1935 preşedintele Institutului Naţional de Export, în această funcţie făcând demersurile necesare importării primelor combine în România. În perioada de guvernarea a mareşalului Ion Antonescu a deţinut funcţia de subsecretar de Stat la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor între 27 ianuarie 1941 - 19 martie 1942 şi a fost Ministrul Agriculturii şi Domeniilor, după o remaniere guvernamentală, între 19 martie 1942 -3 iulie 1943. Comuniştii îl condamnă pentru "introducerea şi încurajarea unei plante necunoscute şi inutile ţării noastre: soia". Decedează în urma schingiuirilor din închisoare. Pentru că nu a încăput în sicriu, picioarele i-au fost tăiate.

  Descendenţii familiei Pană au donat Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor în baza legii nr.10/2001 prin decizia nr.544/24.05.2010, o suprafaţă de 2,9ha pe care se află conacul, casa arendaşului şi numeroase dependinţe şi suma de 30.000lei, ulterior adăugându-se o livadă de 1730 de pomi fructiferi. După nenumărate demersuri întreprinde de moştenitorii familiei Pană împreună cu reprezentanţii Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, Mănăstirea Frăţileşti - Sudiţi are până în prezent în posesie suprafaţa de 7,2ha, suficient pentru a se pune bazele unui așezământ monahal. Construcţiile la paraclisul acestei sfinte mănăstirii sunt aproape finalizate, în continuare lucrându-se la corpul de chili.

Este situată geografic în extravilanul dintre comunele Săveni şi Sudiţi, în imediata vecinătate a drumului judeţean DJ 201 Slobozia-Ţăndărei în direcţia SV.

In cadrul manastiri sun mai multe proecte in desfasurare, cei care pot si vor sa fie ctitori ai Sfintei Manastiri pot face donatii.

Duminica a XXXII-a dupa Rusalii;Sfintii Trei Ierarhi Grigorie, Vasile si Ioan

Preasfinţitul Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor a slujit în Biserica ”Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Urziceni.

29 ianuarie 2011 Sambata: La Catedrala Episcopala din Slobozia s-a savarsit slujba Vecerniei Mari cu Litie intru cinstea Sfintilor Trei Ierarhi:Vasile cel Mare,Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur.

30 ianuarie 2011 Duminica: La Catedrala Episcopala din Slobozia s-a savarsit slujba Utreniei urmata de Sfanta Liturghie.Sfanta Liturghie a fost oficiata de preotii Catedralei Episcopale.Raspunsurile au fost date de cora Catedralei Episcopale.In predica de la sfarsitul slujbei P.Cuv.Pr.Protos.Leontie Marele Eclesiarh al Catedralei a vorbit despre evanghelia din aceasta Duminica.

Sf. Cuv. MACARIE Egipteanul si Ier. Marturisitor MARCU Evghenicul aparatorul Ortodoxiei

În această lună, în ziua a nouăsprezecea pomenirea cuvioşilor noştri părinţi Macarie Egipteanul şi Macarie Alexandrinul.

Sfântul Macarie Egipteanul s-a născut şi a crescut pentru viaţa pustnicească. Din fragedă copilărie îndeletnicindu-se cu fapta bună şi iubind viaţa virtuoasă şi împodobindu-se cu ea, a ajuns locaş dumnezeiesc al Duhului. A dobândit atâta răbdare în ostenelile lui pentru fapta bună, încât a primit puterea să gonească duhurile necurate. El avea deopotrivă şi darul înţelegerii; spunea mai dinainte ce avea să se întâmple şi era făcător de minuni. Pentru toate acestea după rugămintea îndelungată a arhiereului de atunci, a primit preoţia, căci arhiereul a hotărât să nu stea ascunsă făclia sub obroc, ci a căutat să-şi sfinţească mâna, prin atingerea de el. După sfinţire Macarie s-a dedat la nevoinţe şi mai grele: a făcut o hrubă pe sub pământ, care începând de la chilia lui, se întindea pe o lungime de o jumătate de stadiu, şi la capătul hrubei şi-a săpat cu mâinile lui o peşteră. Când veneau mulţi oameni să-l cerceteze, el intra în hrubă şi se ascundea în peşteră şi nimeni nu-l afla. Cât despre mâncare şi băutură, este de prisos să mai vorbim, de vreme ce trupul prin înfrânarea cea desăvârşită şi dumnezeiască mărturisea aceasta. Odată, venind la el un eretic, stăpânit de demonul îngâmfării şi zicând că nu există învierea morţilor, ca să-l înfrunte pe acest eretic, cuviosul a înviat pe un mort. Şi zicea cuviosul că sunt două cete de demoni; una se luptă cu oamenii prin patimi înspăimântătoare şi alta, a îngâmfării, împinge pe oameni la rătăcire. Satan rânduieşte ceata din urmă la fermecători şi la eretici. Acest sfânt a proorocit urgia Domnului asupra ucenicului său, care ascundea lucrurile săracilor şi nu se pocăia şi pentru aceasta s-a şi îmbolnăvit de lepră. Iar pe unul, care împins de demon mânca în fiecare zi câte trei coşuri de pâine, şi bea un vas mare de vin, l-a făcut să mănânce numai trei bucăţi mici de pâine. Cuviosul Macarie a văzut şi pe diavol cum îşi purta meşteşugirile şi înşelăciunile în tigvuliţe. Pe Teopempt monahul, cel înşelat de diavol, l-a îndreptat. El a auzit glas dintr-o tigvă uscată a unui preot al idolilor, care se găsea în pustiu, zicând ca prin mijlocirea rugăciunilor lui cei din chinurile iadului se uşurează puţin. A proorocit pustiirea aşezărilor călugăreşti de la Skit. Pe un mort l-a înviat, ca să spună unde a ascuns averea unor oameni şi iarăşi a poruncit de a adormit. Deci cu astfel de lucruri dumnezeieşti fiind împodobit, a părăsit viaţa la adânci bătrâneţi, trăind nouăzeci de ani.

Tot în această zi, pomenirea celui între sfinţi părintelui nostru Marcu Eugenicul cel din Efes, singurul luptător, apărător şi păzitor al Ortodoxei.
Sfântul Marcu Evghenicul, mitropolitul Efesului, a fost un neînfricat mărturisitor al credinţei la Sinodul de la Ferrara-Florenţa, pentru că nu a cedat presiunilor papale şi şantajelor, rămânând până la sfârşit un mărturisitor al credinţei. Nu numai că în timpul acelui Sinod a dovedit rătăcirile latinilor, dar în acelaşi timp a dovedit şi falsurile (mistificările) pe care le-au făcut latinii (catolicii) în textele Părinţilor Bisericii.

Desigur că la început Sfântul Marcu Evghenicul s-a comportat cu nobleţe, dar mai târziu, când şi-a dat seama de mijloacele necurate la care se pretau pentru a-şi atinge scopul, de presiunile, falsurile, şantajele, constrângerile şi vicleniile latinilor, a devenit un mărturisitor al credinţei. Poziţia sa a fost de la un capăt la altul romană [romeică] , deoarece adevăraţii romei sunt împăraţi ai spiritului, sunt aristocraţi ai duhului, pot să dialogheze cu luciditate şi cumpătare, linişte şi nobleţe. Când însă este vorba de îndepărtarea de la adevărul revelat şi când văd mijloace necurate ale celorlalţi pentru atingerea scopului, atunci devin mărturisitori ai credinţei. Pentru că Hristos nu-şi doreşte doar căutători, ci şi mărturisitori.

Cu ale lor sfinte rugaciun Doamne miluieste-ne si ne mantuieste pe noi.Amin.